Tőkés László újabb listája és pere

Két előző alkalommal a hírhedt román titkosszolgálat, a Securitate azon tisztjeinek, illetve ún. tartótisztjeinek a neveit tettük közzé (99 + 37 = 136), akik a Romániai Református Egyház szolgáit, valamint a velük kapcsolatban álló személyeket követték és tartották megfigyelés alatt.

Az előbbi években azon egyházi személyeknek, illetve lelkészeknek a neveit hoztuk nyilvánosságra – és azonosítottuk fedőneveiket –, akik informátorként figyelték meg kollégáikat, és szolgáltattak adatokat róluk, illetve környezetükről.

Ez alkalommal a tartótisztekés a kezükön lévő ügynökök, valamint az általuk megfigyeltek névjegyzékét bocsátjuk a sajtó rendelkezésére – szám szerint 40 tételben –, a kiegyensúlyozott tájékoztatás céljából és a Securitate kapcsolati rendszerének, annak természetének és működésének jobb láttatása érdekében.

A tisztek és – volt – kollaboránsaik neveit egyként titok fedi. Ez a közös titok kapcsolja össze őket, illetve a titok megőrzésének közös érdeke. A többnyire kényszerűségből együttműködésre vállalkozott, kiszolgáltatott személyek húsz év után is ezenképpen vállalnak cinkosságot egykori megnyomorítóikkal, és emezek „fogságában” maradva, velük együtt őrzik tovább a múlt titkait. – Ebben áll a cinkos áldozat szerepének anakronisztikus és tragikus volta.

Márpedig az egyház, illetve a társadalom megtisztulása s a közbizalom helyreállítása érdekében a titkot szükségszerűen meg kell törni, a múltat be kell vallani, a felelősséget meg kell állapítani. A bűnbánat és a bűnbocsánat, másfelől az igazság-és a jóvátétel útjára csak ilyenképpen léphetünk reá.

Nagyvárad, 2010. március 5.

Tőkés László EP-képviselő Sajtóirodája

Csatolmány:

      ***

Tőkés László pert indít a Ghimpele de Bihor lap ellen. Közöljük a törvényszéki beadvány szövegét és a lapban megjelent cikket, amiért beperli a román újságot.

 

Avocat dr. KINCSES ELŐD ügyvéd

540020 Târgu Mureş, str. Rodnei  nr. 91/1

tel/fax:265-311 427 - mobil: 744-797961

e-mail:kever@clicknet.ro

                                         Către

JUDECĂTORIA ORADEA

 Subsemnatul TŐKÉS LÁSZLÓ, cu domiciliu ales în 540020-Tg.Mureş, str. Rodnei nr. 91/1, la Cab.de avocat dr. Kincses Előd, în calitate de reclamant,

 

CHEM ÎN JUDECATĂ

pe pârâţii (1) REŢEAUA DE SĂPTĂMÂNALE LOCALE, cu sediul în Bucureşti, Bd. Ficusului nr. 44 A, etaj 3, sector 1, în calitate de comitent şi pe (2) FLORIN BUDEA, dom. în Oradea, str. Cometei nr.1, în calitate de prepus făptuitor, rugând-Vă ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa să binevoiţi a admite acţiunea, dispunând:

- obligarea solidară a pârâţilor la plata sumei de 70.000 lei, reprezentând prejuduciul moral cauzat prin publicarea afirmaţiilor  denigratoare în paginile ziarului GHIMPELE de Bihor, în articolul intitulat „Tőkés, angajatul Securităţii”.

Solicit obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.011 lei, taxă de timbru şi 3.500 lei, onorar avocaţial.

 

M o t i v e :

 

Prin articolul intitulat „Tőkés, angajatul Securităţii”, apărut în nr. 1 din 2010 al ziarului Ghimpele de Bihor, sub semnătura redactorului şef al redacţiei judeţene, Florin Budea, nu numai că se reiterează afirmaţia calomnioasă că subsemnatul reclamant aşi fi fost colaboratorul securităţii, ci fără nici-o sfială se plusează potul mincinos, făcându-mă prin titlul articolului chiar angajatul acesteia.

Cei care nu s-au sinchisit să citească articolul denigrator puteau să-şi dea seama că spre deosebire de afirmaţia înscrisă în titlul articolului, subsemnatul reclamant nu am fost angajat al securităţii ca ofiţer operativ sau turnător, ci am fost angajat ca preot de Biserica reformată. Afirmative, un lucrător de securitate, pentru a crea o imagine mai favorabilă regimului dictatorial, a intervenit pe lângă episcopul reformat de Oradea de atunci, Papp László (fost deputat MAN şi fost colaborator al securităţii), ca să mă angajeze într-o parohie. Datorită acestei intervenţii „binevoitoare” se susţine că am fost numit preot la Timişoara, „în ideea că îl puteam vedea mai des”. Potrivit sursei de informare neindicat de ziaristul pârât 2, fostul colonel de securitate „este convins că, dacă Tőkés László ar fi ajuns preot de ţară, pe undeva prin Ardeal, revoluţia nu ar mai fi izbucnit la Timişoara”. După ce printre rânduri se manifestă regretul că a avut loc revoluţia din decembrie 1989, se debitează o nouă  afirmaţie calomnioasă, în sensul că „Tőkés László a fost vârful de lance al unor agenturi străine, care aveau ca misiune declanşarea revoltei ce urma să ducă la căderea regimului comunist. În ceea ce priveşte angajamentele de colaborare cu Securitatea, pe care Tőkés le-ar fi semnat cu ani înainte, ofiţerul român nu are niciun fel de dubii”. Se scoate şi „asul de mânecă”, ajugându-se la  compararea subsemnatului cu Hitler!?

Fireşte, afirmaţiile calomnioase susredate au creat subsemnatului reclamant Tőkés László o suferinţă psihică şi fizică. Se pare că securiştii, care au cauzat atâtea suferinţe în trecut, în prezent, folosind presa de scandal, doresc să continuare ca să provoace celor care au contribuit la căderea comunismului noi suferinţe psihice şi daune morale. Autorul articolului face abstracţie de faptul că subsemnatul reclamant nu am fost colaboratorul securităţii, astfel cum  s-a  stabilit de CNSAS acum aproape zece ani.         

Este ştiut, libera exprimare este ocrotită de Constituţia României prin art. 30 şi garantat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi se bucură de o interpretare extensivă în rândul jurnaliştilor. Totodată, informaţia publicată trebuie să fie exactă, precisă, riguroasă şi verificată.Aceste cerinţe nu au fost respectate de părţile adverse, care nu au avut în vedere limitele libertăţii de exprimare, „prevăzute în art. 10 par.. 2 din Convenţia europeană pentru drepturile omului şi art. 30, alin. (6) din Consituţie, care au în vedere şi ocrotirea unor atribuţii esenţiale ale persoanei, respectiv demnitatea, onoarea, viaţa particulară şi dreptul la propria imagine” (C.S.J., Secţia civilă, decizia nr. 3623 din 24 septembrie 2003, www.scj.ro).

Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur în ceea ce priveşte existenţa cât şi posibilitatea de evaluare a lui. Prejudiciul suferit de subsemnatul reclamant ca urmare a afirmaţiilor făcute de ziaristul pârât prin încălcarea dreptului meu nepatrimonial la onoare, demnitate şi imagine este unul actual şi sigur.

Evaluarea prejudiciului are în vedere atât încălcarea dreptului subiectiv al subsemnatului reclamant, dar şi funcţia compensatorie şi de satisfacţie  pe care acest prejudiciu îl are în toate cazurile de acest gen. La aprecierea întinderii prejudiciului urmează să  aveţi  în vedere starea de disconfort psihic produsă; emoţia negativă creată fiind evidentă, fără a fi necesară vreo altă dovadă în acest sens.

Rugăm să reţineţi  că în speţă sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale aşa cum sunt prevăzute în art. 998-999 cod civil şi cum sunt dezvoltate în doctrine şi practica judiciară, respectiv existenţa faptei, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia civilă. Fireşte, suntem şi în prezenţa   răspunderii comitentului pentru fapta prepusului (art. 1000, alin. 3 C.civ.)

Imaginea subsemnatului reclamant în cadrul societăţii, care în tecut am fost episcop şi în prezent sunt eurodeputat, în al doilea mandat, ţinând cont şi de  faptul că numele meu  a depăşit graniţele ţării, mergând până la identificare cu un brand al revoluţiei de la Timişoara duce la concluzia că prin încercarea de alterare a acestuia şi prin mijloacele folosite pârâţii au adus atingere onoarei şi demnităţii, dreptului la imagine dar şi revoluţiei înseşi. Menţionez, cu prilejul aniversării de 20 de ani a revoluţiei de la Tmişoara am fost decorat cu cel mai înalt ordin al României – cine poate crede că preşedintele României decorează un agent străin, un fost colaborator la securităţii!?

Probe:

- anexez articolul prin care s-a săvârşit delictul de presă,

- interogatoriul pârâţilor – pentru pârâta de r. 1 vom depune puncte de întebări;

- voi depun adeverinţa CNSAS privitoare la necolaborarea subsemnatului cu fosta securitate.

Anexex ex.II-III, spre comunicare şi dovada de achitare a taxei de timbru, în sumă de 3.011 lei şi timbrul judiciar de lei 5.

Cu stimă, Tőkés László, red. de av. dr. Kincses E.

           

Eroul vostru european

„Ghimpele de Bihor“ a intrat în posesia unui document care repune în discutie complicatele relatii ale actualului europarlamentar Tökés László cu fosta politie politica, celebra Securitate a lui Ceausescu.

Uimitor, socant, caragialesc... sunt numai câteva dintre superlativele ce pot fi puse alaturi de documentul aflat în posesia redactiei „Ghimpele de Bihor“. Materialul e o relatare a câtorva momente din activitatea unui colonel de Securitate, acum în rezerva.

Florin Budea

De departe, cea mai spumoasa evocare este cea legata de fostul episcop reformat de Oradea Tökés László, azi parlamentar european. Ofiterul de informatii, fost comandant USLA, însarcinat pentru o vreme cu supravegherea activitatii bisericilor maghiare, spune raspicat: „Tökés László a fost numit preot la Timisoara de fosta Securitate”.

Agentura de plasare

Iata ce scrie despre Tökés László în textul semnat de fostul colonel de securitate. „Fiind primit preot reformat în cadrul Episcopiei Reformate de Cluj, unde tatal sau, Tökés Stefan, a fost vicar, deci al doilea om dupa episcop, ca urmare a unor preocupari straine de biserica reformata, conducerea episcopiei a hotarât, din proprie initiativa, scoaterea lui în afara bisericii reformate. Ca urmare, acesta a început sa acuze ca el este victima regimului, si nu a bisericii, reclamând permanent în strainatate ca, în România, el este singurul preot somer. Pentru a rezolva acest caz, care ajunsese în gura strainatatii la acea vreme, secretarul CC (n.r. - Comitetului Central al PCR), Coman (n.r. - Ioan), ce raspundea si de Securitate, da ordin generalului Vlad Iulian sa rezolve cu Inspectoratul de Securitate Bihor încadrarea lui Tökés László într-o parohie din cadrul Episcopiei Reformate de Oradea, care avea 7 judete subordonate religios, episcop fiind Papp László, fost deputat MAN (n.r. - Marea Adunare Nationala) pâna în decembrie 1989, fost coleg de facultate cu tatal lui Tökés. Am fost sa rezolv încadrarea lui Tökés László ca preot la o parohie a Episcopiei de Oradea. În cele trei vizite pe care le-am facut fostului episcop reformat de Oradea, Papp László, cu rugamintea de a-l primi pe Tökés László, acesta nu a cedat, spunându-mi ca eu nu-l cunosc bine, si asa era, personal nu l-am cunoscut, si sa-l rezolve tatal sau, care este prieten cu fostul episcop reformat de Cluj. În final, la rugamintea mea, episcopul a cedat, dar m-a avertizat: «Bine, voi ati vrut... O sa va para rau! Nu-l cunoasteti ce-i poate capul», cuvinte pe care nu o sa le uit, si câta dreptate a avut… Sculându-se de la masa de birou, batrânul episcop m-a luat la harta României de pe perete si a zis: «Unde doriti sa-l punem?», aratând localitatea ultima: Caransebes. Din prostie cred, am pus degetul pe localitatea Timisoara si i-am spus episcopului sa ramâna totusi la Timisoara, în ideea ca îl putea vedea mai des, de vreme ce multa lume se interesa de acesta... Sa fie clar: Tökés László a fost numit de fosta Securitate ca preot la Timisoara”.

Ordinul se executa!

La insistentele reporterilor „Ghimpelui de Bihor“, colonelul de Securitate a acceptat o întâlnire cu ziaristii, cu conditia ca acestia sa-i treaca identitatea sub anonimat. Înca de la începutul discutiei, fostul ofiter de informatii a spus, cu degetul aratator tintit spre tavan: „Eu l-am pus acolo... cu acest deget. A fost greseala vietii mele“. Colonelul este convins ca, daca Tökés László ar fi ajuns preot de tara, pe undeva prin Ardeal, Revolutia nu ar mai fi izbucnit la Timisoara. De altfel, el sustine ca, în 1989, Securitatea avea informatii ca totul trebuia sa înceapa la Iasi, în zilele în care Ceausescu se afla în strainatate. „Fiindca se stia ca în zona misunau agentii rusi, acolo fusesera adunate, sub pretextul unor concursuri sportive, mai multe cadre USLA. S-a aflat, si au schimbat planul”. Scandalul iscat de evacuarea lui Tökés din parohia de la Timisoara a fost cel mai bun pretext pentru cei ce doreau sa aprinda flacara revoltei. „De fapt, ideea mutarii lui Tökés din Timisoara a fost a episcopului de la Oradea si a avut ca motiv faptul ca, la câteva luni dupa instalarea sa, Tökés László a fost preluat de serviciile secrete maghiare, exprimându-si pe larg nemultumirea fata de regim în emisiuni televizate, realizate de un ofiter de infromatii din tara vecina”. Colonelul sustine ca procesul, civil, în urma caruia instanta a decis evacuarea lui Tökés din parohia timisoreana „a fost singurul în care niciun organ de stat nu a intervenit”. De altfel, fostul securist îsi aminteste ca episcopul reformat din acea vreme a pus în seama sa scandalul creat de Tökés. „M-a chemat si mi-a spus: «Vedeti? Eu v-am prevenit... Eu îl mut de-acolo!» Eu nu aveam ce sa-i spun, primisem ordin sa fie angajat si am executat ordinul”. Fostul ofiter de informatii traieste si azi cu convingerea ca Tökés László a fost „vârful de lance” al unor agenturi straine care aveau ca misiune declansarea revoltei ce urma sa duca la caderea regimului comunist. În ceea ce priveste angajamentele de colaborare cu Securitatea pe care Tökés le-ar fi semnat cu ani înainte, ofiterul român nu are niciun fel de dubii. „A semnat! Nu trebuia neaparat sa dea note informative scrise cu mâna lui, era suficient sa se întâlneasca cu oamenii Securitatii si sa le spuna de unii si de altii. Poate nici asta n-a facut… Pe noi ne mintea. Cu ceilalti colabora bine”, adauga barbatul, convins ca actualul europarlamentar a fost si înca mai este omul serviciilor secrete maghiare.

Tacere

Cu mai bine de o saptamâna înainte ca aceasta editie a saptamânalului „Ghimpele de Bihor” sa fi fost trimisa la tipar, asa cum este firesc, i-am solicitat europarlamentarului Tökés László o opinie cu privire la relatarile fostului ofiter al Securitatii. Întrebarile redactiei au fost trimise la toate adresele de contact, casute ale postei electonice disponibile pe site-ul europarlamentarului UDMR. Mai mult decât atât, reporterii „Ghimpelui” au discutat cu seful biroului de presa al lui Tökés László, Szilárd Demeter promitând, de mai multe ori, ca întrebarile nu vor ramâne fara raspuns. Era vorba ca raspunsul sa vina joi, apoi vineri si, la final, „cel târziu pâna sâmbata, daca domnul Tökés va dori”, dupa cum spunea seful biroului de presa al europarlamentarului. Raspunsul promis n-a venit nici pâna la închiderea editiei. Asa stând lucrurile, trebuie sa ne multumim cu o declaratie, neoficiala, a lui Szilárd Demeter. „În Biserica Reformata, procesul deconspirarii pastorilor care au colaborat cu Securitatea este în plina derulare. Chiar ne întrebam când se vor reactiva vechii securisti si când vor contraataca”, a spus seful biroului de presa al fostului episcop. În lipsa unor explicatii din partea europarlamentarului Tökés László, nu putem decât sa contabilizam înca un episod, cel putin bizar, din complicata sa relatie cu fosta politie politica. Concluziile? Cine stie… De regula, învinsii istoriei nu au niciodata dreptate, iar Securitatea a iesit înfrânta din evenimentele de-acum 20 de ani.

Caporalul

Caporalul Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”. Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”.Caporalul Fostul ofiter de Securitate, sursa „Ghimpelui de Bihor”, spune ca pâna si evolutia profesionala a lui Tökés László ar trebui sa dea de gândit. „A ajuns episcop, ca si Hitler comandant al armatei, de la gradul de caporal. De la functia de capelan, pe care o avea la Timisoara, pâna la rangul de episcop sunt sapte trepte ale ierarhiei bisericesti pe care el le-a sarit”. A recunoscut?

În urma cu câtiva ani, la 15 decembrie 1994, în plin scandal declansat de publicarea în presa centrala a angajamentelor lui Tökés László fata de Securitate, episcopul de atunci al Oradei parea ca îsi recunoaste semnatura. „Doar în urma presiunilor fizice sau psihice am semnat mai multe declaratii, asa cum au facut alte sute si sute de mii de oameni în România, dar ele nu au provocat nimanui niciun rau”, a spus Tökés.